Odontologie

Caria dentară reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale sistemului dento-maxilar, afectând circa 80-98% din populaţie şi care se manifestă prin pierderea treptată şi localizată de ţesut dur dentar, sub acţiunea mai multor factori, printre care amintim: nerespectarea igienei orale, consumul crescut de alimente bogate în zahăr, fumatul şi multe alte. Înainte de apariţia cariei propriu-zise, există însă un proces de acumulare a bacteriilor care, împreună cu resturile alimentare şi saliva, formează un biofilm subţire cunoscut sub denumirea de placă dentară. În momentul în care consumaţi alimente sau băuturi cu concentraţii ridicate de carbohidraţi, bacteriile din placa dentară transformă aceşti carbohidraţi în energie pentru supravieţuirea lor şi astfel sunt produşi acizii, care în timp distrug straturile dentare şi astfel ia naştere caria. Recomandarea specialiştilor Este SA tratăm în stadii cât mai incipiente, deoarece dacă Este lăsată netratată aceasta creşte riscul deteriorări grave ale structurii dintelui, care se pot manifesta prin dureri intense iar tratamentul se poate dovedi un proces destul de complicat şi costisitor. Cu toate că incidenţa cariilor dentare Este extrem de crescută, această afecţiune poate fi foarte uşor de prevenit, cu condiţia respectării igienei orale şi a vizitei periodice la medicul stomatolog.

Structura dintelui

Structura dintelui prezintă 4 componente, respectiv: smalţul (parte cea mai dură din exteriorul dintelui), dentina (partea mai puţin dură, de consistenţă osoasă, de sub smaţ şi cement), cementul (partea cu care dintele Este fixat în osul alveolar) şi pulpa dentară (partea moale a dintelui din interior, ce conţine nervi şi vase sangvine).

Factori de risc

Caria dentară ia naştere dintr-un cumul de factori (cei mai incriminaţi fiind bacteriile de la nivelul cavităţii orale, igiena precară) şi apare în general la dinţii din spate care, datorită formei lor aplatizate, sunt folosiţi în mestecarea alimentelor şi astfel sunt favorizate depunerile de resturi alimentare în spaţiile interdentare, care cresc numărul de bacterii dăunătoare în lipsa unei igiene orale corespunzătoare. Bacteriile de la nivelul cavităţii orale se dezvoltă rapid şi favorizează apariţia acizilor care distrug stratul dintelui. Acestea iau naştere frecvent ca urmare a unui periaj efectuat incorect (este recomandat să ne spălăm pe dinţi de cel puţin 2 ori pe zi). De asemenea, un alt posibil vinovat al apariţiei cariilor este refluxul gastroesofagian, o tulburare gastric în care acizii din stomac ajung în cavitatea bucală şi erodează smalţul pe aprtea internă a dinţilor, în special dinţii superiori. Dieta este iarăşi un factor de risc major în apariţia cariei dentare. Alimentele care se lipesc de dinţi şi cele cu un conţinut mare de carbohidraţi sunt cele mai periculoase pentru sănătatea dentară. Printre acestea amintim: zahărul, mierea, gemul, ciocolata, băuturile răcoritoare cu zahăr, îngheţata, bomboanele, chips-urile şi chiar pâinea. Fumătorii sunt de asemenea mult mai expuşi riscului de formare a cariilor dentare deoarece fumul din ţigară scade producţia de salivă şi astfel este scăzută protecţia împotriva acizilor care atacă dintele. Această categorie de persoane este mult mai expusă riscului de producţie scăzută de secreţie salivară, prin urmare trebuie să se hidrateze intens şi să aibă o igienă orală foarte bună.

Diagnostic

Deşi majoritatea cazurilor sunt tratate abia în stadiu avansat, trebuie să ştiţi că medicul stomatolog poate stabili un diagnostic de carie dentară însă din stadiu incipient, când simptomele nu sunt evidente cu ochiul liber. Acesta examinează atât suprafeţele dentare vizibile cât şi pe cele mai puţin accesibile prin intermediul radiografiei dentare şi astfel poate fi stabilit un diagnostic cât mai precis, pentru ca tratamentul să fie aplicat cât mai repede iar rezultatele să fie optime.

Simptomele cariei

De regulă, caria îşi face simţită prezenţa destul de discret, iar simptomele se lasă mult aşteptate, până în momentul în care aceasta se află deja într-un stadiu destul de avansat de evoluţie. Tocmai din acest motiv, este indicat să mergeţi periodic la cabinetul medicului pentru un consult stomatologic.

Majoritatea persoanelor însă ajung la dentist abia în stadiu avansat, când apar:

• durerile dentare
• sensibilitatea la rece, cald sau dulce
• respiraţia devine urât mirositoare
• dinţii prezintă coloraţii negre, maronii sau gri pe anumite suprafeţe etc.

Astfel de simptome trebuie să pună în alertă pacientul, care trebuie să urmeze, cât mai repede posibil, un tratament adecvat. Ignorarea acestora duce iremedibil la avansarea bolii şi chiar pierderea dintelui.

Tipuri de carii

În funcţie de stadiul de evoluţie, există mai multe tipuri de carii, şi anume:

• Carii în şanţuri şi fosete (care se formează pe suprafaţa dintelui cu care mestecăm alimentele)
• Carii pe suprafeţe netede (se formează pe suprafeţele laterale ale dinţilor)
• Carii pe rădăcina dintelui (apar în special la persoanele în vârstă sau la cele cu boală parodontală activă,unde gingia se retrage şi lasă rădăcina dintelui expusă în cavitatea bucală).
• Carii secundare sau marginale (se formează între dinte şi obturaţie)
• Carii recurente sau recidive (apar sub obturaţii şi sunt descoperite prin intermediul radiologiei dentare)

Care este tratamentul pentru caria dentara?

Odata descoperita caria dentara urmeaza alegerea metodei de tratament. Aceasta variaza in functie de vechimea, intinderea si gradul de afectare al pulpei dentare. Daca procesul carios a fost descoperit timpuriu, in forma de pata alba, el poate fi tratat foarte usor prin aplicarea de geluri ce contin o concentratie ridicata de fluor. Daca in schimb caria dentara este evoluata si s-a format deja o cavitate aplicarea de fluor este ineficienta. In acest caz dintele trebuie neaparat obturat asa numita plombare.

Exista mai multe tipuri de materiale de obturatie. Utilizarea uneia sau a altuia se face de catre medicul tau in functie de mai multi factori: dintele cariat, pozitia cariei pe dinte, apropierea fata de pulpa dentara, etc. In linii mari pot fi folosite materiale compozite fotopolimerizabile, ce se intaresc cu ajutorul unei lampe foto speciale, precum si materiale autopolimerizabile. Uneori se pot folosi mai multe tipuri de materiale pentru aceeasi obturatie.                                   O alternativa pentru obturatie o reprezinta incrustatia dentara. Aceasta este o microproteza realizata cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara.

Uneori insa caria dentara este prea extinsa la nivelul tesutului dentar. Astfel caria dentara cuprinde smaltul si dentina, pulpa dentara, infectia cuprinzand chiar si osul din jur. În astfel de situații se efectuiază tratament endodontic de canal, în popor numită înlăturarea nervului, înlătură pulpa dentară spațiul obținut se lărgește, dezinfectează cu soluții antiseptice și apoi obturarea canalului.

Materialele folosite la tratamentul cariilor poate fi atît paste cu calciu cît și variate cimenturi ce cidează ioni de minerale, dar pînă în final la exterior practic tot timpul folosit este compozitul. Compozitul cel mai modern material pentru tratarea cariei dentare fiindcă corespunde cerințelor de culoare(estetic), duritate si posibilitatea de a modela (funcționalitate).

Tratamentul oferit de noi include:

1. Tratamentul cariei dentare simple şi compuse

• Remineraliare
• Sigilare fisurilor carioreceptive
• Aplicarea obturaţielor
• Definitive
• Curative (calciu)
• Izolatorii
• Combinate
• Reustaurarea morfologică

2. Restabilirea distrucţielor dentare masive

• Restabilirea cu pivot metalic
• Restabilirea cu pivot din fibra de sticlă (estetic)
• Restabilire cu pivot p/u coroana dentară(„creşteria”)

3. Tratamentul sensibilităţii dentare

• Topic la clinică
• Topic la domiciliu
• Proceduri cu laserul

4. Tratamentul defectelor necarioase

• Traumei acute şi cronice
• Leziuni şi eroziuni
• Abraziuni
• Defectelor de formare a dintelui

5. Tratamentul dishromii dentare

(schimbare în culoare ale dinţilor)